Trecutul Moldovei cunoaşte o istorie bogată, plină de evenimente dramatice.
Epoca Antică
Încă din cele mai străvechi timpuri Moldova era populată de daci care au fost romanizaţi în urma victoriei împaratului Traian asupra Daciei. Mai târziu, în perioada împăratului Aurelian, legiunile romane sunt evacuate din ţinuturile Moldovei. Situată între Nistru şi Carpaţi – rută strategică între Asia şi Europa – Moldova era ades prădată sau invadată temporar de diverse popoare migratoare ca Goţii, Hunii, Bulgarii asiatici turcofoni, Ruşii, Maghiarii, Tătarii. Pentru a se apăra, vorbitorii de limba română din această regiune au construit, între râurile Prut şi Nistru mai multe cetăţi româneşti: Onutu, Hotin, Soroca, Orhei, Hansca şi Tighina. Epoca “popoarelor migratoare” dar şi epoca antică a Moldovei se încheie în 1359 cu constituirea statului feudal moldovenesc, întemeietorul căruia a fost cneazul Bogdan I.
Epoca Medievală
Această perioadă se face remarcabilă prin domnia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt când Moldova se întindea până la munţii Crapaţi, râul Dunăre, marea Neagră şi râul Nistru. Ştefan cel Mare – bun diplomat şi vrednic conducător militar – a apărat independenţa Moldovei în numeroase lupte cu ienicerii turci, cu oştirile regale ungare şi poloneze şi ale hanilor Crimeii.
În anul 1538, în urma campaniei Sultanului Suleiman I, Moldova este obligată să plăteasca tribut Imperiului Otoman, aceasta îl plăteşte timp de 300 de ani, însă nu devine niciodată pashalîk turcesc.
În anul 1812, după războiului ruso–turc, prin Tratatului de Pace de la Bucureşti, teritoriul de la vest de Prut al Moldovei a fost anexat la Imperiul Otoman, iar cel de la est până la râul Nistru - la Imperiul Rus. Acestui teritoriu i s-a pus numele de Basarabia – denumire mai veche atribuită acestei regiuni. Prin aceasta s-a urmărit acreditarea ideei că acest ţinut ar constitui o entitate geografică deosebită de principatul Moldovei. Basarabia a fost gubernie rusească până în anul 1918.
Marea Unire
La 27 martie 1918 în urma conjuncturii favorabile datorate Primului Război Mondial, se înfăptuieşte Marea Unire, prin unirea Basarabiei, Transilvaniei şi Bucovinei cu Regatul României. În cadrul Marii Uniri, Moldova şi-a recăpătat unitatea, pentru prima oară de la 1484 încoace, prin alipirea Moldovei dintre Carpaţi şi Prut cu Bucovina şi cu Moldova dintre Prut şi Nistru. Proclamând independenţa faţă de Rusia, Sfatul Ţării alesese numele de Moldova în locul celui de Basarabia, pentru a sublinia unitatea vechiului voievodat.
Al doilea Război Mondial
În contextul pactului sovieto-german Molotov-Ribbentrop la 26 iunie 1940, Uniunea Sovietică, anexează Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa. Basarabia a fost combinată cu Transnistria pentru a forma Republica Soviet Socialistă Moldovenească (RSSM). Herţa şi Bucovina precum şi fostele judeţe Bolgrad şi Ismail au fost încorporate în Republica Soviet Socialistă Ukraineană.
Ulterior, în 1941, România care lupta de partea Germaniei, după începerea războiului împotriva URSS, recucereşte teritoriile cedate un an mai devreme. În anul 1944, însă, armatele ruseşti intră din nou în posesia RSSM.
În perioada anilor 1940-1949 populaţia băştinaşă a fost supusă deportărilor în masă, în 1946-1947 a îndurat foametea simulată de puterea sovietică (similară foametei din Ucraina din 1932-1933) şi colectivizarea unde şi-a pierdut proprietatea privată, inclusiv pământul, fiind fortaţi să devină kolhoznici. În locul celor deportaţi zeci de mii de ruşi şi ucraineni au fost aduşi în Moldova din alte republici sovietici.
Republica Moldova
Începand cu anii 1980, în Moldova se începe o mişcare de eliberare naţională, astfel, la 31 august 1989 se trece de la alfabetul chirilic impus de URSS în 1940 la cel latin, iar la 27 august 1991 Moldova se proclamă stat independent, adoptând drapelul propriu (tricolorul) şi imnul de stat naţional.
Imediat după proclamarea independenţei apar conflicte în interiorul ţării între susţinătorii reunificării Republicii Moldova cu România şi a celor care îşi doreau reunificarea fie cu Federaţia Rusă, fie cu Ukraina, fie despărţirea unor teritorii (Transnistria, Găgăuzia) de Moldova. Acestea din urmă au proclamat unilateral independenţa teritoriilor respective. În anul 1992 Republica Moldova încearcă să îşi stabilească suveranitatea în stânga Nistrului cu ajutorul forţelor armate. Astfel începe un scurt dar sângeros război civil. Separatiştii, fiind susţinuţi militar de Armata 14 a Federaţiei Ruse, au reuşit să ia controlul teritoriului din stânga Nistrului. Administraţia de la Tiraspol a declarat crearea Republicii Moldoveneşti Transnistrene, care nu este recunoscută de nici o ţară din lume.
